Flora si fauna

Veverita

Factorii care influenteaza raspandirea vegetatiei in zona comunei Borca sunt determinati
de conditiile climaterice, alcatuirea geologica, altitudinea si orientarea reliefului precum si
de activitatea omului.
In aceasta zona se intalnesc asociatii vegetale din zona cea mai joasa, lunca, pana la
formatiunile etajelor subalpine.
Astfel, dupa ce paraiele parasesc bolovanisurile si pietrisurile, in luncile de varsare se
dezvolta o vegetatie caracteristica zonelor umede formata din iarba vantului, podbalul,
rogozul, limbarnita, iarba campului, insotite de arbori de arin, rachita alba si salcie.
Mai sus, pajistile ofera un amestec de iarba vantului, paius, pieptanarita, trifoi alb, trifoi
rosu, ciubotica cucului, intrerupte din loc in loc de arbusti de alun si mesteacan.
La altitudini superioare, cuprinse intre 600- 1100 m, vegetatia naturala cuprinde subetajul
padurilor de amestec mijlociu de fag, fag si brad, iar pe langa acestea se mai intalneste
paltinul si artarul.
Etajul padurilor de conifere de extinde in altitudini de peste 1200 la 1500 m, si cuprinde
padurile boreale de molid, brad si pin silvestru.
Printre coniferele obisnuite se intalneste si o specie rara, tisa, cu un lemn foarte pretios. O
alta specie rara de arbori este laricea, cunoscuta sub numele popular „zada”.
Vegetatia etajului subalpin, la altitudini de peste 1700 m, incepe sa se contureze odata cu
aparitia moldisurilor si este formata din jnepeni, ienupar, tufis de afin si merisor.

Bogatia si varietatea formelor de vegetatie naturala, conditiile climaterice si de mediu,
corelate si cu factorul uman, au condus la dezvoltarea unei faune bogate.
In unitatea geobotanica destul de complexa a padurilor amestecate de fag, brad, molid,
pin si pajistile intinse se intalneste fauna cea mai bogata reprezentata de urs, cerb,
caprioara, mistret, lup, vulpe, ras, jder, veverita.
Clasa pasarilor are o pondere importanta in fauna regiunii, acoperind arealurile de la
fundurile vailor pana la culmile cele mai inalte.
Astfel, in lastarisul vailor si pe malurile lacului se intalneste pescarusul si codobatura, iar in
anotimpul rece rata salbatica. In pasuni, fanete si pe vai sunt prezente vrabia de camp,
codobatura alba, pupaza, lastarul si randunica. Mai sus, intalnim cinteza, forfecuta, gaita,
mierla, iar in padurile de fag si molid intalnim pitigoiul de bradet, ciocanitoarea, cucul si
porumbelul de scorbur iar dintre pasarile protejate, cocosul de munte, cososul de
mesteacan si iernuca. De asemenea apar rapitoarele de zi si de noapte, cum ar fi uliul
porumbar, sorecarul comun, huhurezul sau bufnita.
In apele Bistritei si ale paraielor se intalneste o bogata fauna piscicola cuprinzand
pastravul de rau, lostrita, lipanul, boisteanul, porcusorul, mreanul, scobarul, cleanul,
zglavoaca si grindeiul.

Comments are closed.